Oraşul mărţişor. Case cu nume de flori Blog

Imaginaţi-vă un oraş în care casele nu au numere poştale. De cum cobori în gară îi spui birjarului ori şoferului să te ducă la adrese ce poartă chiar numele iluştrilor lor proprietari: Casa Iorga, Casa Enescu, Vila Simu, Casa Ghica, Vila Costinescu sau Sturdza, Litman, Angelescu, Kogălniceanu, Oteteleşanu, Slătineanu sau la Palatul Ştirbei. De ce să îţi denumeşti casa cu propriul nume? Pentru că nu ai nimic de ascuns. Pentru că statutul de personalitate te obligă la sinceritate şi bun-simţ. Din mândria că ai putut realiza aşa ceva, ori pentru că îţi place, pentru că are personalitate şi te reprezintă.

Imaginaţi-vă un oraş în care curţile caselor nu au garduri sau atunci când ele se impun sunt simbolice şi transparente. Un oraş grădină în care nobilele vile poartă nume de flori sau de femei: Luminiţa, Tanţi, Boema, Floricica, Carola, Alina, Doina, Bujorul, Zambila, Camelia, Floricica, Crinul, Brânduşa, Liliacul. Unde, cu braţele pline de flori viu colorate, risipite prin curţi sau atârnând de la balcoane, îmbujorate pe la ferestre cu muşcate şi trandafiri, vechile vile te pândesc sfioase după fiecare colţ de stradă. Dar de ce ţi-ai boteza casa cu nume de floare ori de femeie? Răspunsul este simplu: din dragoste!

Domnul academician Constantin Bălăceanu Stolnici ne descrie un astfel de oraş: „Cine a cunoscut Sinaia interbelică nu-şi poate închipui aspectul ei de atunci… Era o localitate climaterică de munte, de tip european, ca cele din Alpi, în care… se înşirau numai vile cochete, în general cu un singur etaj, cu mici grădini, toate umbrite de brazi şi îngrădite cu garduri de piatră şi fier forjat… multe având şi straturi de flori îngrijite. Cele mai multe aveau acoperişuri ascuţite şi erau de zid şi cu structuri de lemn aparent, ca cele din Tirol … Altele erau inspirate de arhitectura franceză din perioada «La belle epoque» şi unele erau diferite adaptări a ceea ce a fost numit stilul românesc. Toate erau acoperite cu tablă sau ţiglă roşie şi aveau un caracter urban, exprimând un nivel economic superior şi un rafinament cultural deosebit, din care lipsea kitsch-ul…”.

Timpul s-a scurs, vremurile s-au tot schimbat, iar vilele Sinaiei şi-au pierdut încet identitatea şi au primit în loc de vechile lor nume, numere.

Putem şi e bine oare să reinventăm Sinaia începutului de secol XX? Indiferent de răspuns, acum, la început de primăvară, faceţi-vă un cadou. Veniţi la Sinaia şi căutaţi pe străzile ei întortocheate, casele cu nume de flori sau femei. Harta ataşată acestei cărţi vă va fi ghid loial în oraşul cu case mărţişor.

Cumperi o carte, primeşti şi o hartă Blog

Cartea „Sinaia, Oraşul Elitelor” este însoţită de harta „Sinaia la pas”. Arhitectul Dan Manea propune cititorilor spre vizitare, în premieră, un număr de patru trasee tematice prin Sinaia, care grupează clădiri monumente de arhitectură sau case de autor, intitulate astfel datorită arhitecţilor celebri care le-au proiectat, a căror poveste poate fi regăsită în cartea sa. Clădirile de o valoare arhitectonică deosebită pe lângă care trecem astăzi fără să le cunoaştem istoria, aşteaptă să fie redescoperite şi apreciate la justa lor valoare.

Cartea „Sinaia, Oraşul Elitelor” ne spune povestea multora dintre ele, iar harta ce o însoţeşte ne invită la o plimbare la pas prin istoria Sinaiei de ieri şi de azi.